De curand o prietena mi-a impartasit cel mai puternic lucru pe care l-am auzit in ultima vreme: „Nimic din ceea ce se intampla in jurul tau, din ceea ce spun sau fac ceilalti nu te poate afecta cu adevarat. Ceea ce iti genereaza sentimente, trairi, nu sunt faptele ce au avut loc ci acea chestie din interiorul tau care rezoneaza cu acestea.”
Optica aceasta mi-a schimbat paradigma vietii. Oridecate ori simt trezita in mine o reactie de furie, tristete, dezamagire vis-a-vis de o persoana, o afirmatie sau o situatie nu ma mai uit la ce e in neregula cu persoana/situatia ce pare a o fi declansat. Ma uit sincer in interiorul meu sa vad care anume din convingerile din subconstientul meu a rezonat cu faptul petrecut si ce anume pot schimba LA MINE.
Spuneam ca a fost cel mai puternic lucru pe care l-am auzit in ultima vreme pentru ca vad cum raportarea asta diferita la sentimentele si emotiile mele imi schimba relatia cu mine si cu cei din jur.
Nu m-am considerat nicicand o victima si totusi am avut de multe ori „sentimentul” ca lumea nu e asa cum ar trebui sa fie, ca oamenii din jurul meu sunt uneori nedrepti, ca situatiile in care eram pusa uneori erau impotriva mea. Si uneori m-am simtit neputincioasa ca nu am o bagheta fermecata sa schimb lumea din jurul meu si de pretutindeni.
Ma uit la mine azi si vad ca eu am fost cea mai nedreapta. Am avut tot timpul bagheta magica. Si nu e despre a schimba „lumea”… E vorba despre a nu mai proiecta asupra lor lucrurile pe care, desi n-am vrut sa recunosc, erau oglindirea unor issu-uri din mine.
Stiu azi ca tot ce se intampla in mediul meu sunt doar banale fapte si tine de mine sa le atribui o poveste, o semnificatie, sa le las sa-mi aduca nefericire sau …. sa le iau asa cum sunt – banalitati – si sa le multumesc ca au aparut si mi-au dat oportunitatea sa mai rezolv ceva cu mine.
Viata ca un dans 